Data: 08.06.2006
In urmatorii doi ani, peste 1 milion de tineri vor putea contribui la fondurile private odata cu intrarea in vigoare a legii pensiilor private la 1 ianuarie 2007. Daca actualul sistem public de pensii nu va fi reformat, in urmatorii 10 ani, pensiile romanilor vor scadea.
Cum ne vom putea asigura la acest nou fond de pensii, care sunt riscurile care pot aparea si care este modelul pe care Romania il va adopta?
In prezent, pensia medie este de 380 lei noi si reprezinta mai putin de 50% din salariul mediu net, care este de 767 lei noi. Conform statisticilor, un salariat roman contribuie lunar la sistemul de asigurari sociale pentru 1,24 pensionari.
Impreuna cu Constantin Nastase, seful departamentului de pensii private de la Allianz Tiriac Asigurari Romania am incercat sa aflam raspunsurile si sa explicam mecanismul dupa care va functiona sistemul pensiilor facultative.
EurActiv.ro: Care sunt avantajele si dezavantajele sistemului privat de pensii in comparatie cu sistemul de stat?
Constantin Nastase: Sunt trei mari piloni, toata lumea discuta pe baza modelului Bancii Mondiale organizat pe trei piloni. Primul pilon este cel administrat de stat si bazat pe principiul solidaritatii sociale, cu alte cuvinte banii pe care ii platim noi la asigurarile sociale sunt maine platiti pensionarilor.
Ei nu se investesc in nici un fel. S-a ajuns in situatia in care avem nevoie de pensii private pentru ca in timp ce numarul pensionarilor a crescut, numarul celor care contribuie la sistemul asigurarilor sociale a scazut.
Sistemul de stat a fost inventat la inceputul secolului. Daca nu se gasesc metode adiacente, precum este sistemul privat de pensii, se estimeaza ca va intra in colaps undeva prin 2050.
Nu va falimenta niciodata, pentru ca oricand vor fi niste oameni care lucreaza si vor contribui, dar problema este ca veniturile pensionarilor vor fi din ce in ce mai mici pentru ca ei sunt din ce in ce mai multi si cei care contribuie nu fac fata. S-a gasit aceasta metoda a pensiilor private.
Un al doilea pilon este obligatoriu cel de stat-privat. Si aici intram in zona fondurilor de pensii. Iar al treilea este pilonul facultativ. Diferentele dintre pilonul doi si trei sunt mici, ele tin de caracterul cotizarii, facultativ-obligatoriu.
Si o a doua diferenta apare in ceea ce priveste garantiile. Garantiile sunt mai mari in sistemul obligatoriu pentru ca te obliga statul sa contribui si atunci trebuie si el sa asigure si mai multe garantii. Ele functioneaza cam asa:
O parte din contributia pe care o platim acum la sistemul asigurarilor sociale, de 9,5%, ce ne este oprit pe fluturas, va trece in administrare privata. La noi se incepe cu 2%, acesta este sistemul gandit, e foarte mic, aceasta este una din limitele proiectului de lege, pentru ca nu avem o lege a pensiilor obligatorii.
Dar e mic pentru ca luand 2% din cei 9,5% creezi un deficit pentru pensionarii de astazi. Deficit care trebuie umplut cu ceva. Si atunci cu cat iei mai mult din 9,5%, cu atat e mai mare deficitul si nu ai cu ce sa-l acoperi. El e cifrat undeva la 1 miliard - 1 miliard jumatate - 2 milarde de euro pentru cei 2% in primii 5 ani, dupa care sistemul se echilibreaza.
Banii se duc intr-un fond unde fiecare va avea un cont personal. Daca vorbim de angajati, plata lunara o face angajatorul in contul pe care l-a ales angajatul. Daca vorbim de cei care nu sunt salariati, au profesii liberale, sunt in agricultura in sistemul facultativ, ei isi vor plati singuri contributiile in cont.
Contul pe care il au se face pe baza CNP-ului. Banii sunt investiti in diverse instrumente, legea le prevede pe toate si in final ceea ce obtinem sunt 3 pensii:
- una de stat care va fi din ce in ce mai mica, va fi un fel de ajutor social,
- una privata care va fi din ce in ce mai mare,
- si o a 3-a facultativa care va fi atat de mare cat contribui.
Limita este de 15% din venitul brut lunar. Sistemul este gandit in asa fel incat sa asigure dupa 20-30 de ani de contributie undeva la 80% din media salariala a ultimilor ani. La 20 de milioane, 80% inseamna 16 milioane. Termini cu un salariu de 20 de milioane si o sa ai o pensie de 16.
Altfel, ramanand numai cu pilonul public ramanem in stadiul in care suntem acum. Pensiile sunt din ce in ce mai mici, acum sunt 3-4 milioane, probabil ca in 20 de ani, daca nu introducem pensiile private o sa fie de 2 milioane, nu stiu cat poate sa scada.
EurActiv.ro: Putea fi introdus acest sistem mai devreme? Care sunt cauzele pentru care nu a fost introdus?
Constantin Nastase: Da, putea fi introdus. Istoria tentativelor incepe undeva acum 10 ani cand s-a facut un proiect de lege, s-au scolit afara o groaza de persoane care trebuiau sa mearga in sistem. N-a fost o decizie politica, ea s-a tot amanat, a venit guvernarea PSD-ului 2000-2004, a scos o alta lege nestimulativa pentru ca nici un alt operator nu a vrut sa intre in sistem. Si acum suntem la o a treia tentativa considerata pe piata a fi ok.
Legea care a aparut, cadrul, vom vedea normele, este ok. Noi am ajuns la concluzia ca se poate lucra cu ea. Sa vedem ce va aparea vis-a-vis de legea pensiilor obligatorii. Asta facultativa este ok. Ceea ce are de castigat guvernul, este o scadere a presiunii pe bugetul public de asigurari sociale.
Pentru ca ceea ce vedem astazi, pensionari care fac demonstratii, n-o sa mai vedem, acest fenomen va disparea cu totul, pentru ca exista acest pachet de 3 piloni care iti asigura in final o pensie decenta. Chiar pachetul de 2 piloni este in regula, considerand ca nu toata lumea are bani de cel de-al 3-lea.
Cei doi asigura undeva la 60% din media salariala, ceea ce este oricum mai mult decat acum. Pilonul public asigura acum aproximativ 30%.
EurActiv.ro: De cand pot eu sa ma asigur facultativ?
Constantin Nastase: Speram ca de la 1 ianuarie 2007. Aceasta data nu se poate amana, dar se poate prelungi pentru ca repetam ce e cu aceasta comisie. Sunt putini oameni, trebuie scoliti, trebuie sa emita norme in 6 luni de zile. Daca nu vor reusi, aceasta perioada se va prelungi.
Timpul e relativ ok daca ei se misca intr-un ritm bun. Teoretic de la 1 ianuarie 2007 putem sa incepem sa contribuim la sistemul facultativ de pensii.
EurActiv.ro: Se poate intampla ca actorii de pe piata pensiilor facultative din UE sa vina si cei interni sa piarda startul?
Constantin Nastase: Pericolul acesta exista, pentru ca o data intrati in UE, speram la 1 ianuarie 2007, vom avea acces la orice fond de pe piata comunitara.
Dupa cum orice fond de pensii din Europa va putea sa atraga clienti din Romania si atunci desigur va exista un handicap pentru ca acelea sunt fonduri care functioneaza de ani buni, iar acestea sunt fonduri care de-abia acum vor incepe sa functioneze. Ele vor avea un handicap in ceea ce priveste concurenta.
Pe de alta parte, pentru cineva care vrea sa contribuie la sistem e mai complicat sa contribuie la un fond de afara decat la unul de aici. De ce? Pentru ca aici sistemul e mult mai simplu. Angajatorul poate sa vireze pensia direct in fondul pe care tu l-ai ales. E foarte usor.
Tu platesti aceeasi contributie la pilonul 1, in plus fata de asta iti platesti partea de contributie care e maxim 15% din venitul lunar, o platesti tu, o imparti cu angajatorul, sau o plateste angajatorul, aici depinde cum te intelegi in contractul colectiv de munca.
Toate acestea se vireaza la aceeasi data a lunii, una intr-o parte, si cealalta in alta parte. E mult mai usor sa cotizezi in Romania. Sigur ca aici intervine preferinta fiecaruia de a alege un operator intern sau unul de afara. Eu cred ca avantajul nostru e faptul ca marii operatori de afara sunt si in Romania: Allianz, Aviva, ING, Generali sunt toti aici.
N-ai de ce sa te inscrii la un operator de care nu ai auzit din Europa. Dar piata e libera, fiecare are o optiune si vom vedea cum vor evolua lucrurile.
EurActiv.ro: De ce se infiinteaza o Comisie de supraveghere a pensiilor facultative?
Constantin Nastase: S-a infiintat deja in octombrie-noiembrie anul trecut, a fost intai o ordonanta de urgenta si apoi a fost votata de Parlament. De ce s-a infiintat e simplu, pentru ca se creeaza o piata noua, aceasta a pensiilor. Fiind vorba de multi bani la mijloc, cineva va trebui sa isi asume si supravegherea pietei.
Ea este construita dupa modelul pietei de capital unde e CNVM-ul, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare si dupa modelul pietei asigurarilor unde este Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.
Acolo sunt 5 membri, aici tot 5 membri vor fi, e aceeasi structura, e un presedinte, un vicepresedinte si 3 membri si singura diferenta e faptul ca la pensii presedintele si vicepresedintele au norma intreaga, iar restul membrilor sunt part-time, la asigurari sunt full-time toti. Pe masura ce vom avea mai multi operatori, se va schimba probabil si statutul lor.
Comisia are multe scopuri. In urmatoarele 6 luni de la aparitia legii pensiilor facultative, cea care a fost votata de Parlament in urma cu o saptamana, Comisia va trebui sa emita normele de aplicare ale legii. Ce inseamna asta?
Normele de autorizare a administratorilor, de autorizare a fondurilor si de constituire a administratorilor. Faci intai un SA si pentru asta iti trebuie aprobarea Comisiei, dupa care iti mai trebuie aprobare sa administrezi un fond. Sunt practic 3 aprobari de care este nevoie.
Dupa care Comisia va trebui sa emita o alta norma prin care sa stabileasca foarte clar statutul intermediarilor, brokeri, agenti, persoane juridice.
Acestia nu sunt reglementati in nici un fel in legea pensiilor facultative, ei asteapta sa vada ce se intampla pentru ca este o piata. Dupa ce se constituie operatorii si au autorizatiile va fi o perioada in care se va da startul la publicitate, campania de marketing si promovare. Vor fi toate odata spre sfarsitul anului, undeva in toamna, daca ei se misca in ritmul normal.
Acum se pune problema daca intervalul acesta de 6 luni este suficient ca sa fie angajat tot personalul, sa fie scoliti si sa elaboreze si norme. E o problema aici, dar declaratiile oficialilor Casei de Pensii spun ca sunt in grafic, ca au timp, ca totul e in regula. Asteptam si noi cu interes.
EurActiv.ro: Cum comentati prezenta lui Vlad Soare in aceasta comisie? Exista vreun pericol?
Constantin Nastase: Exista un pericol real. Data fiind importanta supravegherii unui sistem de tipul acesta, vorbim de contributii care se strang pe o perioada de timp foarte mare si de sume uriase, de ordinul miliardelor de dolari in urmatorii 5-10 ani.
Cei care sunt pusi sa supravegheze piata si sa reglementeze piata, sa vina cu norme, cu legislatie secundara care sa completeze legea aparuta, vor trebui sa fie foarte buni profesionisti in domeniu, nu oameni politici
Conform algoritmului, Comisia e autonoma dar e supravegheata de Parlament.
Membrii sunt numiti de Parlament la propunerilor camerelor de buget-finante-banci si algoritmul e urmatorul: doua propuneri sunt de la CES, Consiliul Economic si Social, practic una de la sindicate, una de la patronat si 3 propuneri din partea partidelor - presedintele comisiei de la PD, vicepresedintele de la PSD si un membru de la PNL.
Daca in calcul vor intra doar criteriile politice, s-ar putea ca piata sa aiba mari probleme. Din punctul nostru de vedere, al operatorilor, ceea ce este foarte important este ca acolo sa fie foarte buni profesionisti, nu foarte buni oameni politici. Din pacate nu se poate pentru ca nu exista.
Si atunci este raspunderea Parlamentului sa faca acest compromis intre un bun profesionist si un membru al unui partid agreat.
EurActiv.ro: Care este garantia ca aceste fonduri private de pensii vor putea fi administrate corespunzator?
Constantin Nastase: In momentul in care Parlamentul alege niste persoane oneste, niste buni profesionisti in domeniu, e o garantie pentru ca sistemul sa functioneze corect si sa nu aiba implicatii politice si tot felul de influente la nivel politic.
Daca discutam de garantiile de randament, in sistemul facultativ ele nu prea exista. Sistemul facultativ de pensii este unul cu autoprotectie. Au fost diverse variante: intr-o prima varianta a legii se discuta despre contributii + inflatie + 1%. Dupa care s-a renuntat la aceasta varianta, ajungandu-se la contributii indexate cu inflatia.
In ultima varianta era vorba doar de contributiile nete, practic depui o suma si cel putin aceeasi suma se va regasi la final. E o chestiune teoretica, pentru ca e greu de imaginat ca vei depune o suma de milioane de lei si acei bani nu se vor investi prin politica de investitii deloc.
Randamentele pe care noi speram sa le obtinem ar fi undeva in jur de 4% in cifre reale indexate, dand inflatia la o parte, dar depinde cat va fi inflatia. Un 4% ar fi un randament bun in primii ani.
Daca ne uitam afara in Polonia, Ungaria, Croatia, Slovacia care au deja sisteme implementate care seamana cu ale noastre, o medie a randamentului e ceva mai sus, undeva la 7%, dar sunt piete mature, e altceva. O parte sunt deja in Uniunea Europena, e altceva acolo, sunt instrumente pe piata de capital foarte bune, cu randament bun, asta e, noi suntem la inceput.
EurActiv.ro: Exista un model care se urmeaza de catre Romania, un model care a avut succes in vest?
Constantin Nastase: Modelul care a avut cel mai mare succes si vorbim aici de reforma pensiilor in ansamblu nu numai de reforma pensiilor facultative, este cel polonez.
De ce? Pentru ca ei au inceput in 1998, Ungaria a inceput in 1997 si pana anul trecut au reusit sa aiba active de 25 de miliarde de euro, atat au reusit sa acumuleze, este o suma imensa care se invarte acolo si sunt randamente bune, sunt fonduri care functioneaza foarte bine.
Acesta este modelul pe care Europa il considera cel mai de succes. Ungaria, de pilda, are acelasi succes cu deosebirea ca ei au mers mai mult pe partea facultativa, cel mai dezvoltat sector este cel al pensiloor facultative. Aceasta tine de mai multe aspecte, de politica de marketing, de specificul local. Au fost constienti ca ceea ce economistesti tu este viitorul tau, ceea ce de fapt conteaza.
In Croatia, Allianz este leader de piata cu 38%, pe locul 2 in Bulgaria, si leader de piata in Slovacia. Administram fonduri si in alte parti, in Polonia, dar nu suntem foarte sus, ci undeva pe la mijloc.
EurActiv.ro: Cat vom putea cotiza in acest sistem, exista niste limite?
Constantin Nastase: Exista limite, acest 15%. Sa luam un salariu mare de 30 de milioane brut. 15% din 30 de milioane inseamna 4 500 000. Acesta e maximul cu care un angajat care are acest salariu poate contribui.
Aceasta suma poate sa o plateasca singur, poate sa-i plateasca doar angajatorul in cadrul unui pachet salarial, sau poate sa-i imparta in proportiile pe care le stabilesc. Deductibili sunt in limita a 200 euro pe an. E o suma mica. Ea nu rezolva mare lucru. Daca un angajator plateste pentru 1000 de persoane se simte. La nivelul angajatului nu e cine stie ce. E mai mult decat nimic, asta s-a putut face.
EurActiv.ro: Care este targetul de clienti al unui operator?
Constantin Nastase: Statul este foarte important in afacerea acesta. Orice operator care rateaza startul rateaza bussinessul. Si o sa va spun de ce. Daca luam pensiile obligatorii, toti cei cu varsta pana in 35 de ani, si cei intre 35 si 45 care vin pe baza facultativa au obligatia sa se inscrie la un fond de pensii.
Cine nu s-a inscris va fi repartizat automat de catre Comisie in functie de cum se face piata. Aceasta perioada e definitorie, e esentiala pentru fiecare operator care vrea sa intre in sistem. Exista o prevedere in lege care spune ca daca nu ai acumulat 50 de mii de membri in decurs de 3 ani, trebuie sa predai portofoliul.
Faci transfer de portofoliu si inchizi pravalia. 50 de mii nu e foarte mult, dar nu e foarte simplu de adunat. Pensiile facultative le pregatesc pe cele obligatorii. Cine intra pe piata si va avea succes, va avea un atu foarte important pe piata pensiilor obligatorii.
Ceea ce conteaza este campania de marketing si eficienta ei, pentru ca nu e de ajuns sa cheltuiesti bani multi, trebuie sa-i si cheltuiesti cu cap, si e vorba de cat de puternic e brandul respectiv pe piata, de recunoastere, de servicii bune in mentalitatea celor care le folosesc.
EurActiv.ro: Care sunt asteptarile pe piata pensiilor facultative in primul an?
Constantin Nastase: Daca incepem la 1 ianuarie, asteptarile sunt undeva intre 500 si 1 milion de clienti. Poate nu in primul an, ci in primii 2 ani. Si noi incercam sa obtinem cat mai mult din felia asta. Intreaga piata are 4 milioane de angajati, cu totii sunt 6 milioane. La inceput se fac cartile.
Dupa 2-3 ani intrarile o sa fie mult mai mici. E o discutie in legatura cu asigurarile de viata cu o componenta privata. S-a dorit ca ele sa fie incluse in acest pilon facultativ de pensii. Nu s-a reusit considerandu-se ca pensiile private sunt un produs total separat fata de asigurarile de viata, ceea ce nu e in regula.
Afara sunt cei 3 piloni organizati la modul urmator: pilonul de stat, pilonul obligatoriu si in pilonul facultativ nu intra doar un produs, intre toate produsele de economisiere care se califica in acest pilon printre care si asigurarile de viata.
EurActiv.ro: In caz de deces ce se intampla cu banii cu care am contribuit?
Constantin Nastase: Contul acumulat va reveni familiei, beneficiarilor. Nu se pierd banii. Sunt mai multe situatii. Intervine invaliditatea totala si atunci ai la dispozitie suma ce s-a investit. Nu mai poti sa contribui, ai salariul foarte mic si nu mai poti contribui.
Poti sa intrerupi o perioada si atunci suma acumulata, daca esti inca valid, se investeste in continuare si la momentul pensionarii, la 60 de ani, vei obtine o pensie. Daca nu sunt bani suficienti, vei obtine esalonari pe o perioada de 5 ani. Banii nu se pierd in nici un caz.
Sursa: www.hotnews.ro
