Dupa trei ani de creditare febrila, imprumuturile romanilor au ajuns mai mari decat depozitele lor din banci. `Datoriile populatiei au depasit economiile din banci`, titreaza pe prima pagina Ziarul Financiar. Bancile acopera aceasta diferenta cu `bani din import`, subliniaza ZF. Intr-un editorial din pagina 19 a Cotidianului, Daniel Oanta scrie despre abundenta de credite in monede `exotice` din ultima perioada si apetitul romanilor pentru astfel de imprumuturi. `Studentii nu au lipici la bancile din Romania`, remarca pe prima pagina Curierul National.
Dupa trei ani de creditare febrila, imprumuturile romanilor au ajuns mai mari decat depozitele din banci.
`Datoriile populatiei au depasit economiile din banci`, titreaza pe prima pagina Ziarul Financiar. Cu alte cuvinte, scrie publicatia, `populatia a ajuns in postura de debitor net fata de banci, ceea ce ilustreaza pana la urma gradul de saracie si posibilitatile reduse de economisire mai ales in comparatie cu nevoile de imbunatatire a nivelului de trai`.
Prima luna in care s-a inregistrat o astfel de situatie a fost iulie 2006. In august insa trendul s-a accentuat, soldul creditelor populatiei depasind cu mai mult de un miliard de lei pe cel al depozitelor. Bancile acopera aceasta diferenta din import, dupa cum precizeaza presedintele UniCredit, Rasvan Radu: `multe au acces la finantari inclusiv pe termen lung, de la bancile-mama`.
O explicatie pentru faptul ca economiile nu au mai putut tine pasul cu cresterea creditelor o ofera presedintele Bancpost, Mihai Bogza. `Bogatii nu-si tin banii in Romania, fie pentru ca serviciile de private banking nu sunt inca destul dezvoltate, fie pentru evitarea taxelor, fie din neincredere`, afirma Bogza in Ziarul Financiar. `Este ceva normal pentru o economie in dezvoltare`, considera presedintele Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, referindu-se la raportul actual credite-economii. `Ar fi rau daca ar scadea economisirea. Ca gap-ul se adanceste nu e atat de rau, cat timp economisirea totusi creste`, adauga oficialul Raiffeisen.
`Creditul si graba`, acesta este titlul unui text semnat de Daniel Oanta in Cotidianul de astazi, avand ca subiect abundenta de credite in monede `exotice` din ultima perioada si apetitul romanilor pentru astfel de imprumuturi. Principalul motiv care a determinat aparitia creditelor in franci elvetieni sau, mai nou, in yeni japonezi, este dobanda mica. Motivele sunt diferite: `Yenul este ferit de apreciere, pentru ca exporturile nipone in SUA sa nu aiba de suferit`, in timp ce francul elvetian, `valuta de refugiu acoperita in aur cat cuprinde, poate sa promita si el o stabilitate remarcabila`.
Insa nu aceste atuuri `stau in mintea celor care sunt dispusi sa se imprumute pe 30 de ani in monede pe care la casele de schimb romanesti nu le gasesti nici daca tragi cu tunul`, noteaza Daniel Oanta. `Criteriul dobanzii aparent mici este hotarator` in alegerea unui imprumut intr-o astfel de valuta, scrie semnatarul textului, in fata caruia riscul valutar asociat `nu face doi bani`. `La urma urmei, cine poate sti cum vor evolua cursurile de schimb anul viitor, dar dupa zece ani?`, se intreaba acesta.
Pe acest criteriu al monedelor cu dobanzi de interventie mai mici decat a leului, jurnalistul apreciaza ca bancile ar putea lua in considerare pentru creditare si alte monede precum `dolarii taiwanezi sau singaporezi, coroanele norvegiene sau cehe ori leva bulgara`.
De asemenea, noteaza Daniel Oanta, analisti se asteapta ca anul viitor dobanzile la credite sa scada. Acest lucru va face creditele in lei si valuta mai accesibile si ieftine, mai atragatoare decat imprumuturile in monede `exotice` de astazi. `Cine are insa rabdare si timp sa-i asculte?`, se intreaba retoric jurnalistul in incheierea materialului.
`Studentii nu au lipici la bancile din Romania`, titreaza Curierul National pe prima pagina, subliniind ca doar cateva din primele 10 institutii de credit din Romania au produse dedicate studentilor. `Dintre bancile mici, niciuna nu se orienteaza pe segmentul studentilor`, adauga Curierul.
De asemenea, oferta este foarte putijn diversificata. `Dintre bancile care au cel putin un produs destinat tinerilor, doar cateva ofera studentilor si altceva decat un credit de studii`, noteaza Curierul National. Si nici acestea `nu sunt ceea ce ar trebui sa fie, in conditiile in care perioada de gratie oferita de banci` nu depaseste doi ani.
BCR si BRD sunt cele doua banci care se adreseaza studentilor cu mai mult decat un credit. Curierul National scrie ca BCR a deschis o unitate bancara special dedicata studentilor si ofera un card exclusiv pentru uzul acestora, BCR Visa Electron Euro<26. Un astfel de `plastic` pentru studenti are si BRD, BRD-ISIC, oferit in cadrul unui parteneriat cu Asociatia pentru Sprijinirea Tinerilor.
`In Romania, ofertele pentru studenti se limiteaza practic la cateva asa-zise credite de studii si doua, trei carduri de debit`, concluzioneaza Curierul National.
Un articol de: Bogdan Popescu
Sursa: www.bankingnews.ro
Doar 37 la suta dintre romani isi fac asigurari pentru bicicleta, 54 la suta prefera sistemele...
Leul a continuat sa se intareasca in prima zi a saptamanii fata de principalele monede...
Bancile sunt tot mai putin dispuse sa isi asume riscuri in ceea ce priveste creditarea, astfel...
Sustinerea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii reprezinta una dintre prioritatile...
Porsche Asigurari, parte a Porsche Finance Group Romania a introdus serviciul Direct Debit pentru...
Un proiect ASF de modificare a Normei 23/2014 ce vizeaza asigurarea obligatorie RCA ar putea aduce...
Produsele de asigurari au inregistrat cei mai importanti indici de crestere in contextul general al...
Societatile care opereaza pe pietele financiare nebancare si care sunt autorizate, reglementate si...
Cu o asigurare de sanatate privata obtii nu doar plata tratamentului, ci in plus esti incurajat sa...
Despagubirea clientilor defunctei Astra Asigurari se dovedeste a fi un proces anevoios, nu numai...