CEC trebuie sa-si pastreze `nisa clara` pe zona persoanelor fizice si a IMM-urilor, insa fara a lasa deoparte zona corporate, afirma Radu Ghetea, noul presedinte al bancii numit vineri de Ministerul Economiei si Finantelor, actionarul unic. Ghetea lasa in seama proprietarului bancii prezentarea strategiei care ar urma sa fie aplicata la CEC in perioada urmatoare, mentionand doar ca principala tinta ar fi `eficientizarea` bancii.
`Strategia pentru CEC va fi prezentata de ministrul finantelor in zilele urmatoare. Principala tinta va fi eficientizarea, ceea ce va constitui o sarcina deosebit de complexa pentru ca incumba foarte multe aspecte - soliditatea bancii, profitul, cota de piata`, a declarat pentru ZF Radu Ghetea.
Dupa o cariera bancara de 35 de ani, din care ultimii 13 la Alpha Bank, Ghetea considera ca experienta acumulata a fost argumentul hotarator in momentul in care i s-a propus sefia CEC. Pana sa preia conducerea CEC, Ghetea era presedintele Consiliului de Administratie al Alpha Bank, dupa ce pana la sfarsitul lui 2006 ocupase functia de prim-vicepresedinte executiv.
El crede ca nu va dura prea mult obtinerea de la BNR a autorizatiei pentru noua functie de la CEC. `Eram deja conducator de banca. Sper sa nu tina prea mult pentru a putea obtine drept de semnatura`.
Ghetea spune ca ar avea nevoie de doua-trei saptamani pentru a-si face o imagine asupra bancii. `Va trebui sa vad foarte atent care este structura de organizare, care sunt locurile inguste si resorturile unde putem umbla`.
Ghetea mai are doi ani de mandat la sefia Asociatiei Romane a Bancilor, insa deocamdata nu-si pune problema renuntarii la functie dintr-o eventuala lipsa de timp. Noul sef al CEC afirma ca banca are o nisa clara pentru persoane fizice si IMM-uri. `Avand in vedere structura si dezvoltarea teritoriala, cred ca aceasta nisa nu trebuie pierduta`.
Cea mai mare parte a experientei lui Ghetea este in zona serviciilor bancare corporate. `Nu cred ca activitatea corporate trebuie lasata deoparte la CEC. Totul va depinde de strategia pe care o va stabili actionarul CEC, insa dincolo de toate va prevala eficientizarea bancii`.
Eugen Radulescu, predecesorul sau, afirma ca in aprilie CEC a obtinut un profit brut de 16 mil. lei, dupa ce in primul trimestru a realizat un profit brut de 24 mil. lei (circa 7 mil. euro), in crestere cu 60% fata de aceeasi perioada din 2006.
Ghetea spune ca se gandeste continuu la potentiali membri ai echipei cu care sa lucreze la CEC, insa nu poate avansa propuneri inainte ca strategia pentru banca sa fie definitivata si sa stie exact de ce fel de oameni va avea nevoie pentru a o aplica.
Ghetea cumuleaza functia de presedinte executiv cu cea de presedinte al CA, desi la inceputul anului Ministerul Finantelor avea in vedere separarea conducerii executive a bancii de functiile de administrare-supraveghere prin infiintarea unui Consiliu de Supraveghere. Tot atunci au aparut public si primele semnale privind perspectiva inlocuirii lui Eugen Radulescu de la sefia CEC. Acesta fusese instalat in functie in martie 2005 de Ionut Popescu, primul ministru de finante liberal din legislatura inceputa la sfarsitul lui 2004. Radulescu a avut drept mandat principal pregatirea bancii pentru privatizare in paralel cu oprirea pierderilor si a declinului constant al cotei de piata.
Privatizarea a esuat insa in decembrie 2006, cand Guvernul a hotarat sa opreasca procesul dupa ce una dintre cele doua banci ramase in cursa finala, OTP Bank, nu a mai depus o oferta imbunatatita, iar pretul de 560 milioane euro oferit de National Bank of Greece a fost considerat prea mic. Premierul Calin Popescu-Tariceanu si-a asumat decizia, afirmand ca a avut `ultimul cuvant`.
Sambata, el a facut o declaratie care i-ar putea pune pe ganduri pe oficialii europeni responsabili cu concurenta, precum si pe investitorii straini, sugerand ca investitorii romani interesati de CEC ar putea fi favorizati la o eventuala reluare a procesului de privatizare. `CEC va ramane banca de stat cel putin inca un an. Daca vom lua in viitor decizia privatizarii, se va face intr-o formula care sa dea satisfactie capitalului national. Exista deja solicitari din partea unor patronate romanesti in acest sens`, a spus Vosganian, citat de Mediafax. In precedentul proces de privatizare nu s-a inscris niciun investitor roman.
Numarul bancilor cu capital privat autohton a scazut constant in ultimii ani, dupa falimentele din anii '90, ramanand pe piata Banca Transilvania, cu manager strain si BERD actionar semnificativ, Banca Carpatica si Libra.
Un articol de: Razvan Voicu
Sursa: Ziarul Financiar
Doar 37 la suta dintre romani isi fac asigurari pentru bicicleta, 54 la suta prefera sistemele...
Leul a continuat sa se intareasca in prima zi a saptamanii fata de principalele monede...
Bancile sunt tot mai putin dispuse sa isi asume riscuri in ceea ce priveste creditarea, astfel...
Sustinerea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii reprezinta una dintre prioritatile...
Porsche Asigurari, parte a Porsche Finance Group Romania a introdus serviciul Direct Debit pentru...
Un proiect ASF de modificare a Normei 23/2014 ce vizeaza asigurarea obligatorie RCA ar putea aduce...
Produsele de asigurari au inregistrat cei mai importanti indici de crestere in contextul general al...
Societatile care opereaza pe pietele financiare nebancare si care sunt autorizate, reglementate si...
Cu o asigurare de sanatate privata obtii nu doar plata tratamentului, ci in plus esti incurajat sa...
Despagubirea clientilor defunctei Astra Asigurari se dovedeste a fi un proces anevoios, nu numai...