Populatia are credite contractate de la banci mai mari decat depozitele la termen constituite in toate judetele tarii, singura exceptie fiind Bucurestiul. In Occident, clientii individuali au o pozitie de creditor net fata de sistemul bancar - depozitele plasate sa depaseasca imprumuturile contractate. In Romania insa, odata cu avantul creditelor, populatia ajunge acum in aceasta situatie doar daca la soldul depozitelor la termen se iau in calcul si disponibilitatile la vedere (sumele pastrate in conturi curente, care au insa un caracter volatil).
Luand insa in calcul doar depozitele la termen, numai bucurestenii reusesc sa economiseasca mai mult decat se imprumuta, arata datele BNR privind comportamentul financiar al populatiei in profil teritorial pentru luna martie.
In Capitala, depozitele la termen (valuta si lei) depasesc creditele contractate cu echivalentul a 3,3 miliarde de lei (ceva mai mult de un miliard de euro). De altfel, Bucurestiul concentreaza peste 40% din depozitele constituite la nivel national si `doar` 25% din creditele contractate de populatie.
La polul opus se situeaza judetul Constanta, unde creditele contractate depasesc depozitele populatiei cu 847 de milioane de lei (256 de milioane de euro). In topul judetelor unde populatia are datorii nete mari fata de banci intra Iasiul, cu un sold net de 836 de milioane de lei si Argesul, cu 737 de milioane de lei. Topul continua cu Dolj, cu datorii nete de 713 milioane de lei si Timis, cu 554 de milioane de lei.
Clientii din Bacau au cele mai mici datorii nete, de aproape 72 de milioane de lei.
Daca aceste judete au solduri importante atat pe depozite, cat si pe credite, in top intra insa si judete cu solduri mai mici. Astfel, pe locul cinci apare judetul Mehedinti, cu datorii nete de 472 de milioane de lei. Aceasta in conditiile in care Mehedintiul apare pe penultimul loc in ierarhia judetelor in functie de soldul depozitelor, cu un total de numai 161 de milioane de lei. In schimb, clientii din Mehedinti au contractat credite de 633 de milioane de lei, ceea ce ii pozitioneaza la jumatatea topului in functie de imprumuturile luate. In acest caz, creditele contractate de populatie sunt practic de patru ori mai mari decat depozitele plasate, indicand o pozitie foarte fragila in cazul aparitiei unor factori perturbatori.
O situatie asemanatoare are si Botosaniul, care intra pe locul zece in topul datoriilor nete. Daca soldul depozitelor este de numai 232 de milioane de lei, creditele contractate sunt de peste doua ori mai mari, totalizand 590 de milioane de lei.
Pe fondul apetitului mare pentru creditare, nu mai putin de zece judete (inclusiv Bucuresti) au solduri ale finantarilor bancare de peste un miliard de lei. In schimb, depozitele populatiei depasesc pragul de un miliard de lei doar in Capitala, si in alte cinci judete.
In Bucuresti sunt concentrate o treime din depozitele in lei la nivel national -7,3 miliarde de lei si mai mult de jumatate din cele in valuta, cu echivalentul a 6,88 miliarde de lei. In total, 14,2 miliarde de lei (echivalentul a 4,3 miliarde de euro).
La mare distanta urmeaza Clujul, cu un sold al depozitelor populatiei de 1,5 miliarde de lei (454 de milioane de euro).
Pe locul trei se afla Constanta, cu 1,1 miliarde de lei, iar in Brasov, Timis si Prahova soldul depaseste cu putin un miliard de lei.
La polul opus se afla judetul Giurgiu, unde clientii individuali detin depozite la termen de numai 137 de milioane de lei. De altfel, Giurgiu se afla pe ultimul loc si in ierarhia dupa creditele contractate, insa cu un total de 301 milioane de lei.
Topul in functie de creditele contractate de populatie este condus de Bucuresti, care cu un total de 10,9 miliarde de lei (echivalentul a 3,3 miliarde de euro) concentreaza circa un sfert din totalul finantarilor. Pe locul urmator se situeaza Constanta, cu un sold de 1,9 miliarde de lei, urmata de Cluj, cu 1,7 miliarde de lei. De altfel, Clujul si Timisul (situat pe locul urmator) sunt singurele judete in care clientii individuali au contractat credite in valuta mai mari decat in lei.
In general, populatia are un apetit mai mare pentru imprumuturile in lei, in special in cazul celor de consum (care reprezinta peste trei sferturi din finantarile contractate de la banci).
Un articol de: Liviu Chiru
Integral in Ziarul Financiar
Doar 37 la suta dintre romani isi fac asigurari pentru bicicleta, 54 la suta prefera sistemele...
Leul a continuat sa se intareasca in prima zi a saptamanii fata de principalele monede...
Bancile sunt tot mai putin dispuse sa isi asume riscuri in ceea ce priveste creditarea, astfel...
Sustinerea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii reprezinta una dintre prioritatile...
Porsche Asigurari, parte a Porsche Finance Group Romania a introdus serviciul Direct Debit pentru...
Un proiect ASF de modificare a Normei 23/2014 ce vizeaza asigurarea obligatorie RCA ar putea aduce...
Produsele de asigurari au inregistrat cei mai importanti indici de crestere in contextul general al...
Societatile care opereaza pe pietele financiare nebancare si care sunt autorizate, reglementate si...
Cu o asigurare de sanatate privata obtii nu doar plata tratamentului, ci in plus esti incurajat sa...
Despagubirea clientilor defunctei Astra Asigurari se dovedeste a fi un proces anevoios, nu numai...