Ce-ar fi daca bancile ar publica DAE si la depozite?

De multe ori, cand mergi sa retragi banii depusi la o banca, te trezesti in situatia ca sumele returnate sunt mai mici decat cele la care te asteptai. O taxa sau un comision de care habar nu aveai, care nu ti-a fost comunicat explicit la momentul constituirii depozitului - aceasta este explicatia primita in cele mai multe dintre cazuri.

In aceste conditii, o posibila solutie ar fi introducerea unui indicator similar Dobanzii Anuale Efective (DAE) de la credite, care sa cuprinda toate costurile aferente infiintarii unui depozit. Reprezentantii BNR sunt de acord ca un astfel de indicator ar fi in favoarea clientilor bancilor.`Desigur, daca am discuta in termeni de confort al clientului, ar fi foarte bine-venita publicarea DAE pentru depozite. Una care sa ia in calcul toate costurile atasate depozitului bancar`, ne-au declarat oficiali din cadrul Bancii Centrale.

Ideea de la care s-a pornit este foarte simpla: daca scadem din dobanda bonificata la un depozit bancar costurile legate de deschiderea de cont, taxele de administrare ale contului si comisioanele de retragere, basca impozitul de 16 la suta luat de stat pe castigurile din dobanzi, dobanda efectiva este mult sub cea afisata de bancheri.

De pilda, sa luam cazul unui client care depune 100 de lei la o banca, pe termen de un an, care ii bonifica o dobanda anuala de 7%. Acesta va plati o taxa de deschidere de cont medie de circa 8 lei (exista si banci care nu percep aceasta taxa, dar au alte comisioane mai ridicate), un comision de retragere de circa 0,5 la suta (dar nu mai putin de o suma fixa). Asadar, clientul ar trebui sa primeasca la finele anului 107 lei. Din care ne apucam sa facem scaderi. In primul rand, 16 la suta pe care ii datoram statului. Adica 1,12 lei. Apoi, comisionul de retragere de 0,5 la suta. Alti 5,35 lei. Scadem si cei 8 lei platiti la deschidere si obtinem ca, dupa un an, din 100 de lei depusi, avem de fapt in buzunar 92 de lei si ceva maruntis. Si asta fara a mai lua in calcul inflatia, care erodeaza si ea banii din cont cu 5-6 la suta. Si nici situatia ipotetica in care vrei sa iti retragi banii inaintea termenului de un an. Atunci pierderile devin chiar serioase, pentru ca banca iti va calcula o dobanda la vedere, mult mai mica decat cea la termen.

Una peste alta, dobanda afisata nu spune mare lucru, daca ne gandim la costurile atasate depozitului. E drept, tendinta este de a se `muta` tranzactiile cu numerar spre cele cu cardul, caz in care costurile tind sa se reduca spre zero. `Incercam sa convingem pe cat putem oamenii ca utilizarea cardului este mult mai avantajoasa si presupune costuri mult mai mici decat tranzactiile cu numerar. DAE pentru depozite este destul de dificil de afisat, cata vreme unii nu isi retrag dupa un an economiile, ci fie le prelungesc, fie fac plati din cont, ceea ce modifica sensibil datele problemei.

Dar, din punctul de vedere al clientului, ar fi extrem de util un asemenea demers, de publicare a DAE la depozite`, ne-a confirmat directorul unei banci comerciale. El a mai spus ca, pe de alta parte, publicarea unui asemenea indicator ar afecta imaginea bancilor. `Ganditi-va ca noi luam cota unica de 16 la suta, dar nu o bagam in buzunarul nostru, ci o dam statului. Chiar daca pentru client reprezinta un cost, pentru noi nu se constituie intr-un venit. Iar oamenii ar putea crede ca lacomia e a noastra, a bancherilor`, conchide bancherul citat.

Oricum, gasirea unei solutii prin care sa fie stimulata economisirea pe termen lung este recomandata si de reprezentantii BNR, datele publicate de Banca Centrala aratand ca depozitele la vedere (10,1 miliarde de lei - la nivelul intregii tari) sunt la jumatate din nivelul depozitelor la termen (21 miliarde lei).

Un articol de: Dan Popa


Sursa: Gandul