Cardurile de debit au prins paraziti

Incasarea salariului pe card genereaza costuri tot mai mari pentru angajati. Acestia ajung sa achite comisioane chiar si de trei ori mai mari pentru servicii de care nu au nevoie ca urmare a modificarilor aduse de banci sistemului informatic.


Romania este una dintre putinele tari unde bancarizarea populatiei a inceput obligatoriu si pare sa continue pe acelasi model. La mijlocul anilor `90, bancile au lansat cardurile, un produs care a devenit coloana vertebrala a relatiei dintre banca si client. Numarul mare de carduri emise la care s-a ajuns in prezent nu s-a datorat insa cererii foarte puternice venite din partea publicului-tinta. Rolul principal in acest scenariu l-au jucat angajatorii.

La propunerea institutiilor financiare, acestia au acceptat sa vireze salariile pe card, astfel ca peste noapte milioane de romani s-au trezit utilizatori de carduri. Compania nu avea nimic de pierdut deoarece cardurile erau emise de banca unde avea deschis contul. Astfel, virarea salariilor se facea gratuit. Pe de alta parte, banca achizitiona instantaneu o baza importanta de clienti care urmau sa-i aduca noi venituri. Pe langa taxa de emitere, clientii platesc comisioane pentru retragerea de numerar, operatiunea la care populatia apeleaza cel mai frecvent.

Produse obligatorii
Ultima tendinta in domeniul bancar este de a forta clientii care au primit carduri de salarii sa cumpere si conturi curente. In urma cu cativa ani, aceste produse erau de-a dreptul inofensive pentru portofelele clientilor. Deschiderea conturilor curente se taxa cu un comision modic, dupa care nu se mai aplica niciun tarif. Din acest motiv, ele treceau aproape neobservate. Singurele costuri pe care populatia le suporta erau cele aferente tranzactiilor desfasurate.

Situatia este cu totul alta in prezent, cand bancile dau impresia ca nu mai stiu cum sa inventeze noi comisioane si profita de orice ocazie. Creditele conduc detasat la acest capitol, insa nici conturile curente nu au pierdut vremea in ultimul timp, recuperand rapid teren. Marea inventie a bancilor a fost comisionul de mentenanta, o taxa perceputa lunar pentru ca acest cont sa functioneze. Dintre marile banci universale, Raiffeisen a fost printre primele care a lansat acest concept, odata cu implementarea noului sistem informatic. Acesta permitea ca orice cont curent sa aiba atasate carduri de debit. Astfel, oricine detinea un card trebuia sa plateasca si comisioanele aferente pentru functionarea contului curent, chiar daca nu apela la facilitatile disponibile suplimentar. Taxa lunara de intretinere pentru contul curent a fost stabilita insa la doar 0,5 lei, astfel ca nu necesita un efort financiar iesit din comun.

Comisioane la pachet
Insa modelul a fost preluat ulterior si de alte banci, iar gluma a inceput sa se ingroase, pe banii clientului. La sfarsitul lui 2005, BRD a unificat la randul sau conturile curente cu cele de card si a schimbat ulterior sistemul de tarifare. Daca inainte conturile curente functionau gratuit, fiind necesara doar plata unui comision de deschidere in valoare de 7 lei, costurile au urcat puternic ulterior. BRD a renuntat la taxa de deschidere, dar a introdus una lunara in valoare de 0,5 euro. Si, avand in vedere ca toti detinatorii de carduri de debit au devenit titulari de conturi curente, acestia au primit dintr-o data o nota de plata mai mare. In prezent, contul curent costa pe an in jur de 20 lei pe fiecare client, in timp ce cardul de debit are un cost de intretinere de numai 7 lei.

Nici prima banca a tarii nu a ratat ocazia sa obtina mai multe venituri si a adoptat de curand acelasi model. Pe 15 mai, BCR a imbunatatit sistemul informatic, ocazie cu care cardurile de debit au fost atasate conturilor curente. In perioada urmatoare, detinatorii celor 2,2 milioane de carduri BCR care nu au conturi curente vor primi unul. Automat, ei vor suporta si comisioanele aferente noului produs achizitionat, cu valori deloc de neglijat. Banca percepe 1,75 lei pe luna, ceea ce inseamna ca intr-un an clientii vor plati 21 lei pentru contul curent. In schimb, cardul de debit in sine costa numai 9,6 lei pe an.

Costuri de neutilizare
Problema in acest caz este ca un client care doreste un simplu card ajunge sa plateasca sume de doua-trei ori mai mari pentru servicii de care nu are nevoie. Majoritatea cardurilor au fost emise pentru incasarea salariilor, iar peste 90% din operatiunile derulate cu aceste instrumente constau in retrageri de numerar. Astfel, cei mai multi posesori de carduri vor doar sa-si retraga banii de la bancomat si nu au nicio intentie sa efectueze viramente intra si interbancare ` principalul beneficiu adus de contul curent. Cu toate acestea, ei platesc sume importante pentru aceste servicii. In ce masura aceste comisioane sunt justificate este greu de spus, cu atat mai mult cu cat unele banci tarifeaza de pana la doua-trei ori mai mult decat altele intretinerea contului.

Una dintre bancile cu cele mai scumpe servicii este ING Bank. Contul curent si cardul de debit sunt unificate, iar taxele anuale de gestiune pentru cele doua produse ajung la 48 lei pe an. Bineinteles, clientii primesc automat si servicii pe care nu le solicita. Fiecare detinator de cont beneficiaza obligatoriu de o asigurare de viata, unul dintre motivele pentru care comisioanele sunt asa de mari.

BCR supratarifeaza plata facturii la ghiseu
Pe 21 mai, BCR a operat o serie de modificari la tarifele practicate la operatiunile in numerar. Cea mai agresiva masura a fost impunerea unui comision pentru plata facturilor la ghiseu, egal cu 1,5%, minim 5 lei pe operatiune. Astfel, plata unei facturi la telefon, in valoare de 30 lei, va costa clientul 5 lei, ceea ce inseamna suportarea unui comision de peste 15%. In plus, BCR a introdus comisionul pentru depunerea de numerar in valoare de 1 leu pe tranzactie. Exceptie fac alimentarea conturilor de depozit si depunerile in conturile persoanelor juridice. `Prin aceasta masura, dorim sa incurajam platile fara numerar in detrimentul celor in cash`, explica Martin Skopek, vicepresedinte executiv la BCR.
Un articol de: Marius Serban

Sursa: Saptamana Fnanciara

Articole Asigurare Bunuri »

Romanii fura biciclete albastre

Doar 37 la suta dintre romani isi fac asigurari pentru bicicleta, 54 la suta prefera sistemele...

Leul a inceput saptamana cu dreptul

Leul a continuat sa se intareasca in prima zi a saptamanii fata de principalele monede...

Bancile dau credite mai ieftine cu asigurare de viata

Bancile sunt tot mai putin dispuse sa isi asume riscuri in ceea ce priveste creditarea, astfel...

EximBank: IMM-urile raman tinta noastra principala

Sustinerea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii reprezinta una dintre prioritatile...

Politele Porsche Asigurari pot fi platite prin Direct Debit

Porsche Asigurari, parte a Porsche Finance Group Romania a introdus serviciul Direct Debit pentru...

Articole Actualitate »

Viitorul RCA sta sub semnul online-ului?

Un proiect ASF de modificare a Normei 23/2014 ce vizeaza asigurarea obligatorie RCA ar putea aduce...

Sistemul asigurarilor din Romania se apropie de varful istoric din 2008

Produsele de asigurari au inregistrat cei mai importanti indici de crestere in contextul general al...

Guvernanta corporativa pentru operatorii din pietele financiare nebancare – in atentia ASF

Societatile care opereaza pe pietele financiare nebancare si care sunt autorizate, reglementate si...

De ce avem nevoie de asigurari de sanatate private

Cu o asigurare de sanatate privata obtii nu doar plata tratamentului, ci in plus esti incurajat sa...

Fondul de Garantare a Asigurarilor cere creditorilor Astra sa trimita cereri de despagubire

Despagubirea clientilor defunctei Astra Asigurari se dovedeste a fi un proces anevoios, nu numai...