Institutiile emitente se grabesc sa migreze catre tehnologia cu cip pentru a-si reduce pierderile. Bancile ale caror bancomate nu recunosc cipul sunt obligate sa suporte pagubele inregistrate pe aceste carduri. Dupa ce au inregistrat pierderi tot mai mari in ultimii doi ani, bancile romanesti se grabesc acum sa treaca la noul standard de securitate. Principalul motiv pentru care cardul cu cip este implementat la nivel mondial este reducerea fraudelor. Migrarea catre noua tehnologie a inceput in 2005, iar primele banci care au adoptat-o se bucura deja de avantajele pe care le ofera instrumentele de plata sigure. `In Marea Britanie, fraudele cu carduri au crescut timp de 10 ani la rand, iar bancile se temeau ca vor pierde controlul. In 2005 a fost primul an cand s-a inregistrat o reducere a fraudelor, odata cu introducerea cipului`, afirma Toni Merschen, seful diviziei de carduri cu cip la MasterCard Worldwide. O alta tara in care s-au obtinut rezultate excelente din acest punct de vedere este Malaezia. Migrarea la standardul EMV (tehnologia care permite folosirea cardurilor cu cip) a fost impusa prin masuri legislative, astfel ca tranzitia s-a facut complet si intr-un timp foarte scurt. Si, drept urmare, fraudele pe carduri s-au redus cu 90% in numai 18 luni.
`La nivelul Europei, in jur de 50% din banci au trecut la cip, astfel ca 40% din tranzactiile efectuate cu cardul se fac la terminale EMV. Iar 30% din tranzactii se deruleaza prin carduri cu cip`, precizeaza Toni Merschen. Foarte multe banci din Occident si-au adaptat deja infrastructura la noile cerinte tehnice, iar in tari precum Marea Britanie, Franta, Germania, Belgia, Irlanda sau Spania peste 90% din terminale - bancomate sau POS-uri - recunosc cipul.
Asteptarea costa
Daca in partea vestica a continentului fraudele se diminueaza, la noi au inceput sa creasca in ultimii ani. Acest lucru se intampla nu pentru ca romanii au devenit o tinta mai importanta pentru infractori, ci pentru ca bancile autohtone au devenit mai vulnerabile. Pentru a stimula emitentii sa migreze cat mai rapid la tehnologia cu cip, Visa si MasterCard au introdus o clauza speciala care sa forteze acest proces. In cazul in care o banca nu a trecut la standardul EMV, iar un card cu cip este folosit la terminalele sale, aceasta va suporta toate fraudele inregistrate cu astfel de carduri. In schimb, daca bancomatul recunoaste cipul, atunci pierderea este trecuta in sarcina emitentului. Iar pe masura ce numarul cardurilor cu cip a crescut, riscul de frauda s-a majorat semnificativ pentru bancile romanesti, care din 2005 inregistreaza pierderi tot mai mari. Singurul mod prin care se pot proteja impotriva lor este adoptarea tehnologiei cu cip, suportand costurile aferente, care nu sunt deloc de neglijat. BCR, cel mai mare emitent de carduri din Romania, a facut acest pas inca din 2005, iar de atunci si alte institutii bancare i-au urmat exemplul. ING Bank, ProCredit Bank, Credit Europe, Banca Transilvania si Romexterra sunt printre bancile care si-au adaptat terminalele la standardul EMV, iar altele, cum este BRD, sunt in plin proces de schimbare. Termenul-limita stabilit de Visa si MasterCard pentru implementarea cipului este 2010, insa, avand in vedere riscurile existente in prezent, nu va mai trece mult pana cand toti emitentii din Romania isi vor adapta bancomatele si POS-urile.
Platile vor deveni mai usoare
Nu doar bancile vor beneficia de pe urma acestei schimbari, ci si consumatorii, care vor putea face pe viitor plati mai rapide. In prezent, pentru a plati cu cardul la comerciant, detinatorul trebuie sa introduca codul PIN, sa semneze chitanta si chiar sa prezinte buletinul cateodata. In schimb, in Occident, platile se fac mult mai rapid, nefiind necesare toate aceste masuri de siguranta. `Am acceptat ca in Romania sa se faca verificari multiple la o tranzactie la solicitarea comunitatii financiare, care a propus un alt tip de protectie impotriva fraudelor. Dupa introducerea cipului, acest lucru nu cred ca va mai fi insa necesar`, spune Roberto Romano, director la MasterCard Direct Services, divizie care se ocupa de institutiile financiare mici din 35 de tari europene. Spre deosebire de banda magnetica, foarte usor de copiat, cipul este mult mai dificil de reprodus, astfel ca riscul ca un comerciant sa accepte un card fals este mult mai mic. Astfel, bancile ar putea renunta la precautiile suplimentare pe care si le iau in prezent.
Acest lucru s-ar putea intampla cu o singura conditie: ca bancile sa emita carduri cu cip, nu doar sa le accepte pe ale altora. Iar in prezent doar doua institutii au facut acest pas - ING Bank si ProCredit Bank. Dintre bancile importante, BRD a inceput pregatirile pentru emiterea de carduri cu cip, care vor aparea pe piata pana la finele lui 2007. Majoritatea bancilor ezita insa sa emita carduri cu cip. `Costurile sunt foarte mari si nu se justifica deocamdata deoarece nu vedem functionalitatea utilizarii cipului in Romania, in afara de partea bancara`, explica Daniel Indreica, director de carduri la MKB Romexterra Bank.
Un articol de: Marius Serban
Integral in Saptamana Financiara
Doar 37 la suta dintre romani isi fac asigurari pentru bicicleta, 54 la suta prefera sistemele...
Leul a continuat sa se intareasca in prima zi a saptamanii fata de principalele monede...
Bancile sunt tot mai putin dispuse sa isi asume riscuri in ceea ce priveste creditarea, astfel...
Sustinerea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii reprezinta una dintre prioritatile...
Porsche Asigurari, parte a Porsche Finance Group Romania a introdus serviciul Direct Debit pentru...
Un proiect ASF de modificare a Normei 23/2014 ce vizeaza asigurarea obligatorie RCA ar putea aduce...
Produsele de asigurari au inregistrat cei mai importanti indici de crestere in contextul general al...
Societatile care opereaza pe pietele financiare nebancare si care sunt autorizate, reglementate si...
Cu o asigurare de sanatate privata obtii nu doar plata tratamentului, ci in plus esti incurajat sa...
Despagubirea clientilor defunctei Astra Asigurari se dovedeste a fi un proces anevoios, nu numai...