Avantajele si capcanele creditului pe card de salariu

Faptul ca Orange si Vodafone (fostul Connex) au semnat recent contracte de colaborare cu Biroul de Credit nu va insemna neaparat ca datornicii cu debite mai mari de 30 de zile nu vor mai primi credit la banci. Nu acelasi lucru se poate spune si despre clientii care n-au fost foarte atenti la comisioanele si conditiile creditelor, mai ales ale celor obtinute prin intermediul cardurilor.

Majoritatea restantelor mici inregistrate de Biroul de Credit provin din comisioane aferente conturilor curente sau de card. Ingeniozitatea bancilor cu privire la oferta de produse adaptate pietei locale a fost la fel de prolifica si in cazul penalizarilor si comisioanelor. Iar faptul ca diferentele dintre produsele bancilor sunt foarte mari, si cateodata necunoscute nici de ofiterii de credit, are ca rezultat o cunoastere partiala a detaliilor produselor de catre client. De pilda, exista banci care penalizeaza lipsa `rulajului` banilor pe un card cu facilitate de credit, si astfel clientii iau la cunostinta prea tarziu ca au o datorie neplatita - adesea dupa ce se pomenesc in baza de date a Biroului de Credit. Existenta unui debit restant la `politia creditelor` ar trebui sa aiba insa mai mult un rol preventiv decat punitiv, iar bancile ar trebui sa tina cont de tipul restantelor si de cazurile particulare cand iau decizii de bonitate legate de acordarea unui nou credit. Probabil ca noul organism de lobby (asociatie profesionala) care va fi creat in urmatoarele luni de industria cardurilor va impune reguli unitare privind explicarea produselor si perceperea comisioanelor, dar si modalitatile de atentionare a clientilor inaintea raportarii restantelor catre Biroul de Credit.

Overdraftul e negociabil
Creditul de tip `descoperit de cont` (sau `overdraft`), obtinut cu ajutorul cardului de debit de salariu, arareori mai poate fi obtinut de la banci fara o conventie ferma incheiata de angajator cu banca. Cu dobanzi ce oscileaza intre 10 si 22%, media creditului pe cardul de salariu coboara insa cu mult sub a creditului pe card clasic, iar in plus, in cazul in care an-gajatorul stie sa negocieze cu banca, pot fi obtinute dobanzi in medie cu 2-3% mai mici decat cele de `front-desk`. Astfel, BCR ofera pana la sase salarii nete angajatului unei companii care are incheiata conventie speciala cu banca, dobanda standard fiind de 20%. La BRD, in schimb, se dau doar 1,5 salarii daca nu exista conventie cu banca si trei salarii daca acest act a fost incheiat, dobanda standard sau `de front-desk` fiind de 23%. Si la Raiffeisen `descoperitul de cont` are dobanda standard mare, de 22% pe an. La alte banci mai mici, precum Piraeus sau Volksbank, dobanzile scad la 19%, respectiv 15%, pe cand Finansbank nu s-a complicat cu acest produs, excluzandu-l (sau neincluzandu-l inca) in oferta proprie. Spre comparatie, in ceea ce priveste cardurile de credit clasic, dobanzile sar la 25% in cazul Bancii Transilvania - MasterCard Forte, sau Finans Avantaj MasterCard Standard, si 24% in cazul Vivere - BRD. Pericolul intrarii in arhivele Biroului de Credit este insa la fel de mare in ambele cazuri.

Comisioane ascunse?
In fapt, diferenta dintre ofertele pentru creditul pe card de credit si cel de debit este cea care poate pune clientul in dificultate. Nu exista niciun comision ascuns, atat timp cat clientul cere bancii lista de comisioane si calculeaza exact suma de plata lunara. Situatia devine confuza in momentul in care clientului unei banci i se spune ca trebuie sa plateasca lunar numai dobanda, timp de cinci ani, pana la expirarea contractului cu banca, in cazul creditului overdraft, pe cand in cazul creditului clasic i se cere plata fie imediata (din luna curenta in cazul retragerii de la bancomat a creditului), fie din luna urmatoare (in cazul folosirii creditului la comercianti), a unui anumit procent din credit plus dobanda aferenta. De pilda, un client de card clasic al Bancii Transilvania trebuie sa plateasca lunar, numai intre 1 si 25 ale lunii, minimum 10% din creditul `tras` pentru a nu plati in plus o dobanda de 10% fata de cea de 25% uzuala. In cazul ING, dobanda este de 19,75%, dar se cere rambursarea a 10% din credit, lunar, la o intarziere de 10 zile fata de data din contract percepandu-se o dobanda penalizatoare de 40%. La BCR, clientul unui card de debit poate plati cinci ani numai dobanda datorata bancii, lunar, daca doreste, iar creditul cheltuit, numit si `principal` poate fi achitat fie in timp, fie la sfarsitul contractului, fie deloc, intrucat un bun platnic poate beneficia de reinnoirea pe inca cinci ani a contractului.

Confuzii
Perioadele de gratie de 50-56 de zile oferite de banci pentru imprumuturile pe card clasic (in perioada respectiva clientul poate rambursa tot creditul fara a plati nimic in plus bancii) se aplica in majoritatea cazurilor numai pentru cumparaturile efectuate la comercianti, nu si pentru sumele retrase de la bancomate. Perioadele de gratie nu se aplica pentru sistemul de credit overdraft, care cere doar plata lunara a dobanzii.

In acelasi timp, perioadele contractelor de card difera si pot induce in eroare clientii noi. De pilda, cardul de debit cu overdraft Piraeus Visa Electron are o perioada de valabilitate de doi ani (facilitatea de overdraft se acorda pentru o valoare maxima care echivaleaza cu 3 salarii nete). Suma lunara de plata este de minimum 5% din suma utilizata, dobanda fiind de 19%, iar dobanda penalizatoare de 8% la lei. Dobanzile penalizatoare raman insa anexate cardului clasic de credit, iar la overdraft se renunta din ce in ce mai mult la acest sistem. (Un client al Finansbank care face greseala de a nu plati la termen suma datorata aferenta creditului pe card clasic Finans Avantaj MasterCard Standard se pomeneste cu o dobanda penalizatoare de 70% pe an din suma datorata. La BCR, de pilda, dobanda penalizatoare este de 5% si se aplica numai la dobanzile si comisioanele aferente lunii respective, neachitate, insa numai pentru cardul clasic de credit). Pentru creditul cu overdraft BRD, Raiffeisen, HVB Tiriac sau Bancpost se aplica un sistem similar al platii dobanzii cu cel practicat de BCR si, prin urmare, nu exista dobanzi penalizatoare.

Sursa: www.sfin.ro

Articole Asigurare Bunuri »

Romanii fura biciclete albastre

Doar 37 la suta dintre romani isi fac asigurari pentru bicicleta, 54 la suta prefera sistemele...

Leul a inceput saptamana cu dreptul

Leul a continuat sa se intareasca in prima zi a saptamanii fata de principalele monede...

Bancile dau credite mai ieftine cu asigurare de viata

Bancile sunt tot mai putin dispuse sa isi asume riscuri in ceea ce priveste creditarea, astfel...

EximBank: IMM-urile raman tinta noastra principala

Sustinerea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii reprezinta una dintre prioritatile...

Politele Porsche Asigurari pot fi platite prin Direct Debit

Porsche Asigurari, parte a Porsche Finance Group Romania a introdus serviciul Direct Debit pentru...

Articole Actualitate »

Viitorul RCA sta sub semnul online-ului?

Un proiect ASF de modificare a Normei 23/2014 ce vizeaza asigurarea obligatorie RCA ar putea aduce...

Sistemul asigurarilor din Romania se apropie de varful istoric din 2008

Produsele de asigurari au inregistrat cei mai importanti indici de crestere in contextul general al...

Guvernanta corporativa pentru operatorii din pietele financiare nebancare – in atentia ASF

Societatile care opereaza pe pietele financiare nebancare si care sunt autorizate, reglementate si...

De ce avem nevoie de asigurari de sanatate private

Cu o asigurare de sanatate privata obtii nu doar plata tratamentului, ci in plus esti incurajat sa...

Fondul de Garantare a Asigurarilor cere creditorilor Astra sa trimita cereri de despagubire

Despagubirea clientilor defunctei Astra Asigurari se dovedeste a fi un proces anevoios, nu numai...